zicerile populare pot reflecta ideea că amintirile remodelate produc noi asociații creative dimineața și că performanța se îmbunătățește adesea după un interval de timp care include somnul. Studiile actuale demonstrează că un somn sănătos produce un impuls semnificativ de performanță dependent de învățare. Ideea este că somnul ajută creierul să-și editeze memoria, căutând modele importante și extragând reguli generale care ar putea fi descrise ca fiind esențiale și integrând acest lucru cu memoria existentă. Ipoteza scalării sinaptice sugerează că somnul joacă un rol important în reglarea învățării care a avut loc în timp ce era treaz, permițând o stocare mai eficientă și mai eficientă în creier, folosind mai bine spațiul și energia.
somnul sănătos trebuie să includă secvența și proporția corespunzătoare a fazelor NREM și REM, care joacă roluri diferite în procesul de consolidare-optimizare a memoriei. În timpul unei nopți normale de somn, o persoană va alterna între perioadele de somn NREM și REM. Fiecare ciclu are o durată de aproximativ 90 de minute, conținând o perioadă de somn REM de 20-30 de minute. Somnul NREM constă din etapele de somn 1-4 și este locul în care se poate observa mișcarea. O persoană își poate mișca corpul atunci când este în somn NREM. Dacă cineva care doarme se întoarce, se aruncă sau se rostogolește, acest lucru indică faptul că se află în somn NREM. Somnul REM se caracterizează prin lipsa activității musculare. Studiile fiziologice au arătat că, în afară de mișcarea ocazională, o persoană devine de fapt paralizată în timpul somnului REM. În învățarea abilităților motorii, un interval de somn poate fi esențial pentru exprimarea câștigurilor de performanță; fără somn aceste câștiguri vor fi întârziate.
amintirile procedurale sunt o formă de memorie nedeclarativă, astfel încât acestea ar beneficia cel mai mult de somnul REM cu unde rapide. Într-un studiu, amintirile procedurale s-au dovedit a beneficia de somn. Subiecții au fost testați folosind o sarcină de atingere, unde și-au folosit degetele pentru a atinge o secvență specifică de numere de pe o tastatură, iar performanțele lor au fost măsurate prin precizie și viteză. Această sarcină de atingere a degetelor a fost utilizată pentru a simula învățarea unei abilități motorii. Primul grup a fost testat, retestat 12 ore mai târziu în timp ce era treaz și, în cele din urmă, a testat încă 12 ore mai târziu cu somn între ele. Celălalt grup a fost testat, retestat 12 ore mai târziu cu somn între ele și apoi retestat 12 ore mai târziu în timp ce era treaz. Rezultatele au arătat că în ambele grupuri, a existat doar o ușoară îmbunătățire după o sesiune de trezire de 12 ore, dar o creștere semnificativă a performanței după ce fiecare grup a dormit. Acest studiu oferă dovezi că somnul REM este un factor semnificativ în consolidarea amintirilor procedurale ale abilităților motorii, prin urmare privarea de somn poate afecta performanța unei sarcini de învățare motorie. Această scădere a memoriei rezultă în mod specific din pierderea stadiului 2, somnul REM.
memoria declarativă s-a dovedit, de asemenea, că beneficiază de somn, dar nu în același mod ca memoria procedurală. Amintirile Declarative beneficiază de somnul NREM cu unde lente. A fost realizat un studiu în care subiecții au învățat perechi de cuvinte, iar rezultatele au arătat că somnul nu numai că împiedică degradarea memoriei, ci și fixează activ amintirile declarative. Două dintre grupuri au învățat perechi de cuvinte, apoi au dormit sau au rămas treji și au fost testate din nou. Celelalte două grupuri au făcut același lucru, cu excepția faptului că au învățat și perechi de interferențe chiar înainte de a fi retestate pentru a încerca să perturbe perechile de cuvinte învățate anterior. Rezultatele au arătat că somnul a fost de ajutor în păstrarea asociațiilor de perechi de cuvinte, în timp ce împotriva perechii de interferențe, somnul a ajutat semnificativ.
după somn, există o perspectivă sporită. Acest lucru se datorează faptului că somnul îi ajută pe oameni să-și reanalizeze amintirile. S-a constatat că aceleași tipare de activitate cerebrală care apar în timpul învățării apar din nou în timpul somnului, doar mai repede. O modalitate prin care somnul întărește amintirile este prin eliminarea conexiunilor mai puțin reușite dintre neuronii din creier. Această plivire este esențială pentru a preveni supraactivitatea. Creierul compensează întărirea unor sinapse (conexiuni) între neuroni, prin slăbirea altora. Procesul de slăbire are loc mai ales în timpul somnului. Această slăbire în timpul somnului permite consolidarea altor conexiuni în timp ce suntem treji. Învățarea este procesul de consolidare a conexiunilor, prin urmare, acest proces ar putea fi o explicație majoră pentru beneficiile pe care somnul le are asupra memoriei.
cercetările au arătat că luarea unui pui de somn după-amiază crește capacitatea de învățare. Un studiu a testat două grupuri de subiecți pe o sarcină de memorie nedeclarativă. Un grup s-a angajat în somn REM, iar un grup nu (ceea ce înseamnă că s-au angajat în somn NREM). Anchetatorii au descoperit că subiecții care s-au angajat doar în somnul NREM nu au prezentat prea multe îmbunătățiri. Subiecții care s-au angajat în somnul REM s-au comportat semnificativ mai bine, indicând faptul că somnul REM a facilitat consolidarea amintirilor nedeclarative. Un studiu mai recent a demonstrat că o sarcină procedurală a fost învățată și reținută mai bine dacă a fost întâlnită imediat înainte de culcare, în timp ce o sarcină declarativă a fost învățată mai bine după-amiaza.