ramurile simpatice și parasimpatice ale diviziunii autonome a sistemului nervos

sistemul nervos autonom include două sisteme separate de control autonom.

sistemul parasimpatic este activ în timp ce suntem în repaus și este asociat în primul rând cu răspunsurile sistemului digestiv.

sistemul simpatic funcționează în condiții de frică, furie, emoție, acțiune sau stres. Stimulează funcțiile circulatorii, respiratorii și musculare care sunt tipice acestor afecțiuni. Răspunsurile simpatice suprimă, de asemenea, activitatea ramurii parasimpatice.

vezi tabelul care compară acțiunile parasimpatice și simpatice.în timp ce diferențele dintre funcțiile celor două sisteme sunt mai bine cunoscute, diferențele dintre căile motorii ale nervilor parasimpatici și simpatici nu sunt mai puțin semnificative. Fibrele motorii ale ramurii parasimpatice provin din unele dintre nervii cranieni (III, VII, IX și X) și nervii sacrali (S2, S3 și S4) și, din acest motiv, sistemul parasimpatic este uneori numit diviziunea craniosacrală. Fibrele motorii ale ramurii simpatice își au originea în nervii spinali de la T1 la L2, făcând ramura simpatică diviziunea toracolumbară.

fibrele preganglionice ale ramurii parasimpatice sunt mai lungi decât cele ale ramurii simpatice. Acest lucru se datorează faptului că ganglionii sistemului parasimpatic sunt în general situați în apropierea sau în interiorul țesutului care urmează să fie afectat.

ganglionii simpatici sunt de obicei situați în apropierea sistemului nervos central. Fibrele lor postganglionice se extind apoi la o distanță mai mare față de organul dorit.

în timp ce neurotransmițătorul ales la efectorul parasimpatic este acetilcolina, norepinefrina este mai frecvent utilizată la efectorul unei funcții simpatice. În diviziunea simpatică există excepții de la aceasta. Acetilcolina este utilizată la câțiva efectori simpatici și trebuie știut că medulla suprarenală, care eliberează epinefrina în sânge, primește inervație directă din fibrele motorii preganglionice simpatice.