Erotomania, iluzia de a fi iubit de o altă persoană, cuprinde diferențe de sex marcate în ceea ce privește ratele de prevalență și comportament. În timp ce psihiatria tradițională a considerat că erotomania este aproape în întregime limitată la femei, studii recente au arătat că infracțiunile asociate cu această afecțiune apar mult mai frecvent la bărbați. Principala ipoteză a acestui articol este că aceste descoperiri pot fi explicate în termeni de teorie evolutivă. Erotomania, în consecință, poate fi privită ca o variantă patologică a unei strategii sexuale specifice care a evoluat sub presiunile de selecție ale mediului uman de adaptare evolutivă. Comportamentul evident este legat de urmărirea împerecherii pe termen lung, efectul său potențial benefic asupra fitnessului incluziv al individului și strategiile disparate ale sexelor pentru a asigura fidelitatea sexuală a potențialului partener. Prin urmare, abordarea evolutivă oferă o explicație plauzibilă cu privire la motivul pentru care erotomania relevantă din punct de vedere criminalistic predomină la bărbați. Procesul patologic de interpretare greșită delirantă a semnalelor percepute din mediul social în sine poate rezulta din testarea slabă a realității din cauza unui eșec al meta-cunoașterii sociale. Perspectiva evolutivă poate oferi informații suplimentare despre natura comportamentelor specifice sexului și poate îmbunătăți înțelegerea comportamentelor relevante din punct de vedere criminalistic.