pentru mulți, a vorbi pentru sine este mai ușor de spus decât de făcut.și, deși poate fi inconfortabil, asertivitatea este un stil de comunicare legat de o gamă largă de rezultate pozitive în mai multe setări.

Acest articol va descrie ce înseamnă să fii asertiv, de ce este atât de important și cum să-l îmbunătățești. În cele din urmă, prin creșterea acestei abilități valoroase de comunicare, se pot realiza relații mai respectuoase, mai echitabile și mai satisfăcătoare.

ce este Comunicarea asertivă?

comunicarea asertivă este definită ca „abilitatea de a vorbi și de a interacționa într-o manieră care ia în considerare și respectă drepturile și opiniile altora, în timp ce vă apără drepturile, nevoile și limitele personale” (Pipas& Jaradat, 2010, p. 649).

asertivitatea este un mod eficient și neconfrontațional de exprimare a dezacordului cu o anumită situație sau concept.

Pipas și Jaradat (2010) mai notează că comunicatorii asertivi pot vorbi în mod onest și elegant pentru drepturile lor (sau ale altora), astfel încât conflictele interpersonale sunt reduse și respectul față de ceilalți este menținut.

asertivitatea poate implica respingerea cererilor („Nu, nu vă voi împrumuta bani din nou”); începerea, continuarea sau încheierea unei conversații („aș dori să discut despre compensația mea cu dvs.”); cerând favoruri („vrei te rog să mă ajuți să-mi schimb anvelopa?”); și sentimente pozitive și negative („îmi doare sentimentele când îmi vorbești așa”; Pipas & Jaradat, 2010).în general, în timp ce comunicarea asertivă are loc într-o varietate de forme și situații, ea implică, în general, atingerea obiectivelor cuiva fără a crea scene neplăcute sau a pune în pericol relațiile.

9 caracteristicile unui stil de comunicare asertivă

comunicarea asertivă implică diverse calități verbale și nonverbale. Iată nouă exemple din Pipas și Jaradat (2010) și Bishop (2013):

1. contactul vizual direct arată că vorbitorul este puternic și nu este intimidat.
2. o poziție asertivă sau postură cu echilibrul corect de forță și casualitate. De exemplu, în picioare rigid poate veni peste ca agresiv; întrucât, slouching poate fi perceput ca slab.
3. tonul vocii. O voce puternică transmite asertivitate, dar ridicarea vocii arată agresivitate și este probabil să fie întâmpinată cu furie.
4. expresia facială. Expresiile care nu sunt nici furioase, nici anxioase sunt esențiale pentru a trimite mesajul potrivit.
5. sincronizare. Comunicarea asertivă trebuie executată la momentul potrivit (de exemplu, solicitarea soțului în mijlocul unei petreceri nu este probabil să fie bine primită).
6. Nonthreatening, limbaj non-vina. De exemplu, un limbaj precum ” dacă continuați să faceți asta, vă va părea rău!”este mai degrabă amenințător decât asertiv.
7. claritate. De exemplu, ” poți să nu fii așa?”este vag, în timp ce” poți, te rog, să nu pleci când vorbim?”transmite mai clar nevoile vorbitorului.
8. limbaj pozitiv. De exemplu, faceți o solicitare negativă („veți înceta să vă lăsați hârtiile în toată casa?”) este mai puțin eficientă decât o cerere pozitivă („Iată un divizor pe care l-am configurat. Vrei să-ți pui actele aici?”).
9. limba fără critici de sine sau de alții. De exemplu, fraze precum ” știu că sunt prea sensibil, dar ați putea să nu folosiți acest cuvânt?”și” nu te-a învățat nimeni maniere?”sunt mai degrabă critici decât asertivi.

10 Exemple din viața reală

este ușor să veniți cu multe exemple de zi cu zi în care este nevoie de asertivitate, cum ar fi:

• șoferi nechibzuiți
• cumpărători insistenți
• avocați telefonici
• copii lipsiți de respect
• cereri nedorite din partea familiei
• apariții de nedreptate socială
• oameni care refuză să practice distanțarea socială în timpul unei pandemii

aprofundând un pic mai mult în exemple din viața reală, iată trei situații care necesită adesea o comunicare asertivă.

confruntarea cu agresorii

agresiunea continuă să aibă consecințe devastatoare pe termen lung pentru mulți tineri. Comunicarea asertivă este o abilitate utilă pentru descurajarea unui astfel de comportament înainte de a escalada.

programele anti-bullying, cum ar fi învățarea bazată pe probleme (PBL), au fost implementate în setările școlare (Hall, 2005). Împreună cu implicarea profesorului și a părinților, PBL îi învață pe copii abilități de asertivitate. Această abordare de consiliere îi ajută pe copii să practice strategii de reducere a violenței fizice, a numelor și a răspândirii zvonurilor, precum și să dezvolte planuri de acțiune.s-a constatat că PBL crește abilitățile de rezolvare a problemelor în rândul copiilor vizați (Hall, 2005). Astfel de abilități sunt, de asemenea, utile pentru a învăța copiii că comportamentele de intimidare nu sunt acceptabile pentru niciun copil. De exemplu, copiii cu abilități asertive de rezolvare a problemelor sunt mai capabili să se ridice pentru un copil vizat, să-i invite să participe la activitățile lor și să-i spună unui profesor ce se întâmplă.

întâlnirea fumătorilor

în timp ce multe țări au adoptat legi pentru nefumători, nefumătorii continuă să fie expuși la efectele nedorite ale fumului pasiv. De exemplu, utilizatorii de transport public care se ascund sub adăpostul unei stații de autobuz într-o zi ploioasă se pot trezi respirând fumul pasiv al colegilor călăreți.cu toate acestea, oamenii care se confruntă cu fumatul pasiv într-un loc public adesea nu vorbesc. Comunicarea asertivă este mai probabilă, totuși, atunci când indivizii percep riscuri mai semnificative din cauza fumului pasiv și sunt mai mari în ceea ce privește autoeficacitatea (Bigman, Mello, Sanders-Jackson, & Tan, 2018).

în domeniul asistenței medicale

asistența medicală reprezintă un exemplu excelent în care asertivitatea nu a fost încurajată din punct de vedere istoric (Timmins& McCabe, 2005), ducând adesea la nemulțumire și valoare de sine scăzută în rândul personalului medical. Cu toate acestea, comunicarea asertivă este crucială pentru asistente medicale, deoarece acestea lucrează adesea în medii cu stres ridicat care necesită o muncă eficientă în echipă (Balzer Riley, 2017).

comunicarea asertivă între asistente promovează luarea deciziilor eficiente, confruntarea directă și adecvată, vorbirea într-un mod respectuos reciproc și utilizarea comportamentelor verbale și nonverbale care sugerează încredere, căldură și fermitate (Balzer Riley, 2017).

de exemplu, o asistentă asertivă care lucrează într-un ER agitat cu un supraveghetor exigent se va angaja într-o comunicare corectă și directă cu colegii, va efectua într-un mod care emană încredere în sine și va vorbi deschis despre nevoile lor fără auto-depreciere. Mai mult, se vor aștepta să fie tratați cu respect, să acționeze în interesul pacientului și să aibă un volum de muncă rezonabil și un salariu echitabil.

Beneficiile dovedite ale Comunicării asertive

există multe beneficii dovedite ale Comunicării asertive (de exemplu, Bishop, 2013; Pipas& Jaradat, 2010). Iată 18:

1. o mai mare conștiință de sine
2. o imagine de sine mai pozitivă
3. o probabilitate crescută de a găsi soluții pozitive
4. o mai mare încredere în sine
5. o mai mare stimă de sine
6. mai mult respect pentru opiniile și punctele de vedere ale altora
7. o mai mare autocontrol
8. abilități de comunicare mai/li>
9. o mai mare auto-divulgare
10. anxietate redusă
11. o mai mare auto-valoare
12. probabilitate redusă de a fi exploatat sau constrâns
13. o capacitate sporită de a stres de control
14. depresie redusă
15. relații mai puternice
16. sănătate mai bună

asertiv vs.comunicare agresivă

uneori oamenii confundă asertiv și comunicare agresivă.

există distincții importante între cele două, așa cum este evidențiat în tabelul de mai jos:

folosind strategii și Role-Play

rol-jocul este o strategie de schimbare comportamentală care implică acționarea într-un rol predeterminat, care este în concordanță cu provocările din viața reală. Este adesea folosit ca parte a formării de comunicare asertivă.

de exemplu, o persoană care are dificultăți în a se ridica la un șef ar putea juca un rol de comunicare verbală și nonverbală asertivă cu un consilier. Jocul de rol se poate face și singur – poate în fața unei oglinzi, cu familia și prietenii de încredere sau folosind tehnologia realității virtuale.

studiile empirice care evaluează impactul jocului de rol asupra comunicării asertive au raportat eficacitatea acestuia în diferite situații, cum ar fi printre:

• internați psihiatrici (Silverman, 2011)
• studenți care alăptează (Kesten, 2011)
• femei tinere ca răspuns la situații de amenințare sexuală (Jourles, Simpson Rowe, McDonald, Platt, & Gomez, 2011)
• băieți adolescenți în centre de internat (Parvaneh & Fahimeh, 2019)
• copii de clasa A șasea care lucrează pentru rezolvarea conflictelor (Borbely, Graber, Nichols, Brooks-Gunn, & botvin, 2005)
• copii cu diabet zaharat de tip I (gri & Berry, 2004)

strategiile suplimentare utilizate pentru a promova asertivitatea includ terapia comportamentală cognitivă, vorbirea de sine pozitivă, managementul stresului, hipnoza, antrenamentul de relaxare, restructurarea cognitivă, imaginile ghidate și biofeedback-ul.

predarea copiilor comunicare asertivă

nu ne naștem asertivi.în schimb, asertivitatea este o abilitate predată de părinți, profesori, consilieri și alți influențatori vitali în viața copiilor.

abilitățile de comunicare asertivă sunt critice la începutul vieții, deoarece promovează relații de familie și de la egal la egal de calitate, învățarea îmbunătățită, implicarea elevilor, inteligența emoțională și valoarea de sine.

copiii cu abilități socio–emoționale puternice, cum ar fi comunicarea asertivă, sunt, de asemenea, mai puțin susceptibili de a experimenta agresiunea (Casel.org, 2009).din fericire, pachetele eficiente de abilități de comunicare au fost concepute pentru a spori abilitățile sociale ale copiilor.

de exemplu, curriculum-ul TALKABOUT (Kelly, 2020) a fost aplicat în diverse contexte, în special în rândul copiilor și adolescenților cu deficit de abilități sociale. Creat de un terapeut de vorbire și limbaj, TALKABOUT promovează abilitățile sociale, conștiința de sine, stima de sine și abilitățile de prietenie.

curriculum-ul conține o componentă specifică (nivelul 4) privind abilitățile de asertivitate cu diverse fișe de lucru și activități de comunicare care vizează îmbunătățirea comunicării asertive (de exemplu, exprimarea sentimentelor, plângerea, scuzele, ridicarea în picioare, refuzul etc.).

programele de învățare socială și emoțională (Sel), care predau un set de bază de abilități sociale și emoționale, cum ar fi conștiința de sine, auto-gestionarea și abilitățile de relație, au contribuit, de asemenea, la creșterea rezultatelor pozitive în rândul copiilor din întreaga lume (Casel.org, 2009).

părinții pot crește, de asemenea, abilitățile de asertivitate la copii făcând următoarele:

• furnizarea de modele de comportament asertiv, neagresiv
• scenarii provocatoare de jocuri de rol, cum ar fi solicitarea de a se alătura unui joc cu colegii
• stabilirea unor limite consistente, ceea ce arată că părinții își apreciază importanța
• consolidarea comportamentului asertiv, cum ar fi atunci când un copil face o cerere asertivă
• furnizarea copiilor cu cărți ilustrate care limbajul corpului asertiv
• oferind copiilor oportunități care promovarea autoeficacității

9 Modalități de promovare a acesteia la locul de muncă

deși agresiunea este cel mai adesea asociată cu mediile școlare, este, de asemenea, o problemă la locul de muncă care afectează performanța și satisfacția la locul de muncă (Fisher-Blando, 2008).

persoanele care se confruntă cu agresiunea la locul de muncă sau care nu au o comunicare asertivă sunt susceptibile să întâmpine dificultăți în a cere o mărire de salariu, a refuza cererile inacceptabile, a vorbi atunci când sunt maltratate, a solicita condiții de muncă rezonabile, a pune întrebări și a lua decizii independente.

comunicarea asertivă la locul de muncă poate fi îmbunătățită în următoarele moduri:

• angajarea de manageri asertivi care sunt cinstiți și sinceri fără a nega drepturile altora
• Oferirea de ateliere de formare în asertivitate angajaților
• nu-și cere scuze pentru că doresc un tratament echitabil
• verificarea cu familia sau prietenii de încredere dacă ceva nu pare corect
• efectuarea de cereri directe și clare
• cunoașterea valorii dvs. (de ex., cercetând nivelurile salariale pentru nivelul dvs. de experiență și educație)
• vorbind în privat cu supraveghetorul dvs. atunci când un alt coleg nu își trage greutatea
• evitând tactici agresive (de exemplu, solicitarea unei măriri față de solicitarea uneia)
• găsirea unui consilier dacă lipsa dvs. de asertivitate creează o problemă consistentă la locul de muncă

pentru o literatură mai utilă în acest sens, consultați postarea noastră despre construirea rezilienței la locul de muncă.

o notă privind Comunicarea asertivă în relații

asertivitatea a fost descrisă ca „un instrument pentru a vă face relațiile mai egale” (Alberti & Emmons, 2017, p. 14).potrivit lui Alberti și Emmons (2017), relațiile intime caracterizate de satisfacție reciprocă necesită o expresie asertivă onestă.

autorii descriu în continuare următoarele elemente cheie ale Comunicării asertive în relații:

• este direct, ferm, pozitiv și persistent.
• promovează un echilibru egal al puterii.
• acționează în interesul propriu.
• aceasta implică în picioare pentru sine.
• aceasta implică exercitarea drepturilor personale.
• nu implică negarea drepturilor altora.
• implică exprimarea sinceră și confortabilă a nevoilor și sentimentelor.

comunicând într-un mod care este în concordanță cu conceptele de mai sus, indivizii au mai multe șanse să se bucure de relații pozitive durabile și satisfăcătoare bazate pe respect reciproc.

PositivePsychology.com resurse

PositivePsychology.com oferă diverse resurse utile pentru promovarea asertivității. De exemplu, Ghidul rapid pentru asertivitate include numeroase sfaturi despre ce înseamnă să fii asertiv (de exemplu, căutarea egalității) și numeroasele sale beneficii (de exemplu, creșterea stimei de sine).

Articolul îi ajută pe cititori să aleagă cel mai bun moment pentru comportamentul asertiv, descrie diferențele dintre asertivitate și agresiune și oferă tehnici de învățare a asertivității, cum ar fi antrenamentul de asertivitate bazat pe cognitiv.

PositivePsychology.com setul de instrumente include, de asemenea, multe exerciții utile concepute pentru a spori comunicarea eficientă și asertivă; iată trei exemple:

efectuați o cerere eficientă de acțiune ajută clienții să formuleze cereri de acțiune eficiente. Cititorii sunt instruiți să descrie o acțiune solicitată de alții, să studieze ingredientele cheie ale cererilor de acțiune eficientă (de exemplu, promovarea concentrată, specifică și prezentată ca o întrebare versus o cerere) și să formuleze o cerere de acțiune eficientă.

de exemplu, cererile de acțiune eficiente sunt următoarele:

„vă rugăm să vă ridicați jucăriile în sufragerie.”te rog să-ți faci temele între 3:00 și 4:00 p.m. astăzi.”(specific)
” ai fi dispus să buruienilor această după-amiază?”(non-exigent)

procesul de comunicare nonviolentă în patru pași oferă o imagine de ansamblu asupra proceselor de comunicare nonviolentă care vizează creșterea empatiei și compasiunii în comunicare.

stabilirea limitelor în conversațiile dificile este concepută pentru a dota clienții cu capacitatea de a stabili limite personale.

un mesaj de acasă

comunicarea asertivă este esențială pentru apărarea drepturilor și menținerea limitelor. Este asociat cu diverse calități verbale și nonverbale și nu implică o comunicare agresivă, care neagă drepturile altora.

există multe tehnici structurate pentru predarea asertivității, cum ar fi programele SEL în școală, precum și modalități prin care părinții pot promova comportamentul asertiv la copii. Instrumente excelente pentru îmbunătățirea comunicării asertive sunt de asemenea disponibile chiar aici la PositivePsychology.com.

luarea de măsuri pentru a deveni un comunicator mai asertiv merită efortul, deoarece comunicarea asertivă este legată de o gamă largă de rezultate pozitive, cum ar fi imaginea de sine îmbunătățită, relații mai bune, anxietate redusă, respect de sine mai mare și conflicte reduse.

comunicarea asertivă la locul de muncă este, de asemenea, asociată cu o viață de carieră mai satisfăcătoare.

practicarea asertivității în numele vecinilor și membrilor comunității este, de asemenea, crucială pentru crearea unor structuri sociale în care toți indivizii sunt considerați la fel de demni de un tratament corect, etic și plin de compasiune.

ca societate, fiecare dintre noi este capabil să promoveze aceste obiective urmând exemplul campionului american al drepturilor civile John Lewis, care a spus:

când vezi ceva care nu este corect, nu corect, nu doar, trebuie să vorbești. Trebuie să spui ceva; trebuie să faci ceva.

asertivitatea, prin urmare, nu este doar despre noi înșine; este vorba despre crearea unei voci în sprijinul Justiției pentru noi toți.

sperăm că v-a plăcut să citiți acest articol. Daca doriti sa aflati mai multe, consultati Masterclass-ul nostru de relatii pozitive, clasa a VIII-a.

acest masterclass este un șablon complet de formare bazat pe știință pentru practicieni și antrenori care conține toate materialele de care aveți nevoie pentru a vă ajuta clienții să își îmbunătățească relațiile personale și profesionale, sporind în cele din urmă bunăstarea lor mentală.